duminică, 12 aprilie 2009



La multi ani celor care poarta nume de floare si Paste fericit celor care astazi sarbatoresc Invierea Domnului!

La multi ani Narcis!

duminică, 29 martie 2009

ora planetei ... ora mea


Si a fost ora planetei. O ora care a trecut repede.
Inca nu am aflat ce efect a avut aceasta ora pentru planeta. Sunt tare curiosa cati romani au renuntat la electricitate pentru o singura ora.

O ora in care am stins lumina si am ramas doar eu cu mine, cu gandurile, cu visele si iluziile mele.
Era o vreme perfecta pentru o plimbare in parc, dar cum nu am avut cu cine si eram prea obosita pentru a iesi singura am ramas in pat.

Se spune ca noaptea, intunericul e un sfesnic bun. Asa ca am ramas in intuneric doar cu gandurile mele, m-am gandit la tot ce am realizat si le sperantele, iluziile mele spulberate.
Am privit in trecut si am retreait lucrurie placute si pe cele mai putin placute. Am ramas in prezent si am visat la viitor. Am visat cu ochii larg deschisi la vremuri mai bune, la zile mai senine.
O ora in care m-am regasit pe mine, ora in care mi-am facut palnuri, iluzii, am sperat la mai bine.

Acum am revenit la realitate si simt cum visele mele mor, isi farng aripile de fiecare data cand incerca sa zboare.

Ora planetei a fost ora mea de relaxare, de visare de regasire a propiei mele persoane.

duminică, 22 martie 2009

Relaxare...



Dupa o saptamana de munca nimic nu e mai relaxant decat o carte buna.

Am avut surpriza sa primesc Brida de la Drus asa ca am profitat de ziua mea libera s-o "devorez".
A reusit sa ma captiveze ca fiecare carte a lui Coelho. Alchimistul ramane totusi preferata mea.
Am reusit sa citesc jumatate, iar acum in drum spre serviciu o sa am ce face.

Pentru ca duminica sa fie perfecta o plimbare cu prietenii este binevenita. Trebuia sa profit de vreme frumoasa de afara ca doar cine stie, maine poate e din nou ploaie, frig si uarat.

Imi inchei seara cu un film bun, Harry Potter :)
Mi-am incarcat bateriile pentru o noua saptamana. De maine nu o sa mai am timp de nimic, serviciu, scoala si multa multa oboseala.
Astept duminica viitoare, ziua mea libera, pacat ca nu-i duminica in fiecare zi.

Sa aveti parte de o saptamana buna, in care sa aveti timp pentru toate.

miercuri, 18 martie 2009

Parte ... de carte


Cotidianele romanesti se pare ca au o noua startegie de marketing,adica ofera cititorilor carti la preturi foarte bune. Ziarele castiga noi cititori, adica bani, dar cititorul castiga mult mai mult.

Catea reprezinta o punte magica catre o lume misterioasa in care totul este posibil. Cu fiecare fila "savurata" descoperi o alta lume, se deschid noi orizonturi.Te atrage, te captiveaza si nu te mai lasa sa o parasesti. E ca un drog, dar nu unul nociv, ci unul care face numai bine, e atat de dulce.
Cu fiecare carte pe care o citesti te simti un alt om, un om mai bun, cu o cultura putin mai bogata.

"Ai carte, ai parte!" asa spune un proverb din batrani. Adevar garaieste el, dar din pacate tot mai putini tineri se gandesc sa mai deschida o carte, sa ii dezlege tainele, misterul.
Dupa Cotidianul si Adevarul a venit randul Jurnalului National sa ne ofere o colectie de literatura romaneasca.

"Trăim într-o lume cu o mie de posibilităţi sau niciuna.
O lume în care am ajuns să uitam cine suntem.
Trebuie sa începem să redescoperim ce-i al nostru: valorile, tradiţia, cărţile cu care am crescut, care trebuie sa fie în fiecare casă, pe care trebuie să le dam mai departe.
Nu uita niciodată asta."
Marius Tuca

Tuca are dreptate cand spune ca uitam cine suntem. Uitam pentru ca suntem mult prea ocupati sa facem bani. Ne lasam copiii sa adoarma la tv, nu avem timp sa le citim povesti nemuritoare. Sunt mai importante jocurile pe calculator decat cartile.
Eu am inceput sa imi cumpar tot mai multe carti. Recunosc nu cumpar ziarele decat pentru carti. Pe unele dintre ele le-am citit deja, imprumutate de la prieteni, biblioteci, iar pe celelalte urmeaza sa la citesc.
Cartea mi se pare o investitie, cu siguranta o sa le insuflu dargostea pentru carte copiilor mei, atunci cand o sa-i am.

Daca ne-am aminti macar pentru o clipa serile copilariei cand citeam povesti la gura sobei, cand zanele si prinii erau aievea am reusi sa fim mai buni. Am lasa banii pe un loc secund acolo unde le e locul si ne-am bucura de viata.

duminică, 15 martie 2009

Batranete haina grea



“Daca n-ai batrani sa-ti cumperi” asa spune un vechi proverb plin de intelepciune, dar lipsit de importanta in zilele noastre.

Vad tot mai multi batrani abandonati, singuri, tristi. Dupa ce au fost o viata intrega alaturi de familiile lor, s-au sacrificat pentru copiii lor la batranete cand devin neputinciosi sunt parasiti.

Sunt tot mai multi batrani care cer cu umilinta un leu pentru a putea supavietui. Multumesc cu ochii plini de lacrimi pentru banutul primit si isi pleaca capul rusinati.

Astazi am fost martora involuntar la discutia dintre doua "doamne". Erau foarte revoltate. Pentru o secunda am crezut ca li s-a intamplat ceva cumplit, infiorator. Cumplit era felul in care una dintre "doamne" vorbea despre propia-i mama. "N-o mai suport, sa ma lase in pace ca m-am saturat de ea". Am crezut ca am inteles eu gresit, dar a continuat pe acelasi ton sa ii adreseze vorbe urate mamei sale

Ma intreb cum este posibil ca o persoana, "doamna" cum isi spune sa vorbeasca in acest fel despre propria-i mama, pesoana care i-a dat viata si care si-a sacrificat propria-i viata pentru ea, fiica ei.

Am si eu o mama si nu as putea sa-i vorbesc astfel. Nu ar trebui sa-i uitam pe cei care au fost mereu alaturi de noi, acele persoane care ne-au ajutat sa ne ridicam in momentele in care credeam ca totul se prabuseste in jurul nostru.

Imi vin in minte cateva versuri vechi:
« Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se
de mână »

Ar trebui sa invatam sa ne pretuim batranii, parintii acum cat ii mai avem, sa nu ii alungam. Sa-i lasam sa se bucure de noi si noi de ei acum cat mai sunt Mai tarziu s-ar putea sa fie mult prea tarziu, iar parerile de rau sa fie in zadar.

duminică, 8 martie 2009

La multi ani ... femeie!


"La multi ani femeie!", dar si mai important "La multi ani mama!"

O expresie simpla, dar cu o semnificatie deosebita, atat de mare. Spusa la momentul potrivit inlocuieste chiar si cel mai scump cadou.
Ai observat cum ochii mamei s-au umplut de lacrimi cand i-ai spus "la multi ani"? Cand ai imbratisat-o? Era fericita, se citea fericirea si implinirea in acei ochi calzi, blajini.
Nimic nu o face mai fericita decat cuvintele tale, ale copilului ei.
Daca ai uitat ca e ziua ei inca nu e tarziu sa o suni. O sa fie fericita sa te auda.

La multi ani mama, si tie bunica mea draga. Sa fiti sanatoase si mereu alaturi de mine, sa ma sustineti, sa ma incurajati mereu.



vineri, 6 martie 2009

Vesti...

Vestea buna: Vlad Ionescu( a nu se confunda cu Madalin Ionescu), isi deschide scoala de televiziune. Asta nu poate decat sa ne bucure. Poate asa vom avea si noi oameni de televiziune bine pregatiti, iar "vedetele" nu vor mai aparea ca ciupercile dupa ploaie. Oameni cu destui de multi ani de tv in spate ii vor introduce pe tineri in tainele televiziunii. Astfel dupa 13 saptamani de cursuri intense vom descoperi noi reportei, cameramani, prezentaori de stiri, profesionisi.

Vestea proasta: aceste 13 saptamani de cursuri costa. Bineinteles ca doar nimic nu-i gratis, iar pe criza trebuie sa scoti bani si din piatra seaca. Asadar acesta cursuri costa 1500 de euro. Mult, putin, depinde de bugetul fiecaruia.
Ma intreb cine o sa se inscrie la aceasta scoala. Doritori sunt foarte multi, dar suma pe care trebuie sa o achite, in rate cei drept, face sa dispara dorinta de inscriere.
Asteptam cu mult entuziasm sa ii vedem pe "invataceii" lui Vlad Ionescu. Ii uram succesc, si ramanem cu speranta ca poate data viitoare ne vom permite si noi aceste cursuri.
Detalii pe scoaladeteleviziune.ro.

marți, 3 martie 2009

eco-martisorul

Ei bine este in trend sa fim eco, asa ca unii oameni s-a gandit ca in aceasta primavara sa purtam martisorul ecologic.

Confectionat din materiale reciclabile, martisorul este pe cat se poate de interesant.
Vedeta acestei expozitii eco este martisorul facut din cheita de la doza de bere sau suc. Asa ca, daca mai aveti de daruit martisoare, acesta reprezinta un cadou indetit.

Felicitari celor care s-au gandit sa confectioneze "eco-martisorul", pe cat de neobisnuit pe atat de interesant.

duminică, 1 martie 2009

Primavara ... bine-ai venit!



Infloresc gradinile
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...

Soarele imi bate in fereastra, iar eu m-am trezit fredonand un vechi cantecel, zambind. Cine nu stie aceste versuri ... Versurile copilariei. Cu totii le-am cantat, ne-am bucurat de ele, de primele raze de soare ale primaverii, de primele ei flori inmiresmate.
Acum, cand anii au trecut, ma bucur ca si atunci de prima zi de primavara. Pasarelele canta in fereastra mea, din departare se aude un gugustiuc, iar eu zambesc melancolica, cu gandul departe ... in copilarie. Ma vad cu ghiozdanul plin de martisoare pentru colegi, pentru mama si bunica. Nu sunt langa ele, nu le pot oferi ca in fiecare an un martisor, o loare, un gand bun...,dar o sa le transmit un gand bun si o urare ce va ajunge la ele pe o raza de soare(adica prin telefon).

O zi superba pe care nu mi-o poate strica nimeni si nimic( bine aproape nimeni). Am oferit si am primit martisoare.

Martisoarele nu mai sunt ce au fost odata, adica o moneda de aur sau de argint, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba, ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Semnificatie ramane insa aceeasi martisorul aduce noroc si fericire.
Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului.

Eu nu pot decat sa va ofer un martisor virtual care sa va aduca mult noroc si fericire, liniste sufleteasca si multa intelepciune.
Sa aveti o primavara plina de impliniri!

joi, 26 februarie 2009

Avem timp...


Avem timp pentru toate: sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,sa invinovatim destinul si amanuntele,avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,avem timp sa ne-alungam intrebarile,sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta, murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca. Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie altora s-ar putea sa nu le pese.
Am invatat ca dureaz ani sa castigi incredere si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute. Dupa aceea insa, ar fi
bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca ci cu ceea ce poti tu sa faci.
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor ci conteaza ceea ce pot eu sa fac
pentru a rezolva.
Am invatat ca oricum tai, orice lucru are doua fete.
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde. S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi.
Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti.
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie indiferent de consecinte.
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc, dar nu stiu s-o arate.
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat, dar nu am
dreptul sa fiu si rau.
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta. Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata.
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand, iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii. Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele iti pot influenta personalitatea dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii.
Am invatat ca daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc, si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc si nu faptele sale.
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea ceva total diferit.
Am invatat ca indiferent de consecinte cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata. Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul, poate linisti durerile sufletesti.
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este greu sa-ti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit.
OCTAVIAN PALER

PS. Ar trebui sa mai invatam si noi. Poate asa vom reusi sa fim mai buni, sa nu-i mai ranim pe cei din jur...sa fim OAMENI.
E atat de simplu...si totusi atat de complicat.

duminică, 15 februarie 2009

Valentine's day


Gata a trecut si ziua indragostitlior.

Se vede ca suntem un popor caruia ii place sa sarbatoreasca. Nu ne mai ajung sarbatorile romanesti asa ca am inceput sa importam. Astfel de cativa ani sarbatorim " Valentine's day". Suna mai bine decat "Dragobetele" romanesc.

Posibil ca in scurt timp vom sarbatori si noi "Ziua Recunostintei", asta pentru a deveni putin mai... americani.

Nu am nimic impotriva acestei zile de sarbatoare. Dimpotriva,consider ca iubirea trebuie sarbatorita in fiecare zi, nu cred ca este nevoie de "ziua indragostitilor" pentru a spune "Te iubesc".


Ceea ce nu imi place la aceasta sarbatoare sunt falsurile pe care le aduce cu sine. Comerciantii se inghesuie sa ne bage pe sub nasurile noaste de indragostiti cat mai multe cadouri. Orice numai rosu sa fie. Astfel avem ocazia sa cumparam figurine de plus, pernite rosii, pe care cu siguranta scrie "te iubesc".
Valentine's day a trecut, tarabele sun eliberate. Nu va ganditi ca or sa dispara, dimpotriva, as putea spune ca se vor inmulti. Comerciantii se vor reprofila si la fiecare colt de starda o sa gasim martisoare. Sau ati uitat ca se apropie 1 martie?
Alte falsuri....dar de cumparat trebuie sa cumparam. Asteptam noutatile in materie de martisoare. Insa cu siguranta va fi mult mai apreciat un buchetel de ghiocei si un snur alb-rosu.

sâmbătă, 14 februarie 2009

back...

Ei bine in ultimul timp nu am mai scris nimic pe aici. Nu pentru ca nu as fi vrut, sau pentru ca nu am avut ce. Altul este motivul. In ultima perioada eu si "Timpul" nu am fost pe aceasi lungime de unda. Sa ma explic! Dupa o sesiune destul de dificila, in care timpul nu mi-a permis sa fac nimic in afara proiectelor, temelor a urmat si binemeritata vacanta.
Nu stiu altii cum sunt dar mie imi place sa imi petrec vacanta acasa, in mijlocul familiei. Cum ajung destul de rar acasa am profitat de zilele libere. M-am bucurat de prezenta familiei si a prietenilor. Doar aici ma relaxez, uit de probleme si reusesc sa imi incarc bateriile. Ce poate fii mai placut decat sa stii ca esti inconjurat de cei dargi. Sa ti se faca toate poftele, sa te simti iubit, protejat.
Zilele libere s-au dus una cate una. Dar pana luni, cand trebuie sa ma intorc in Bucuresti profit de putinul timp liber pe care il mai am.

joi, 22 ianuarie 2009

Joi...Adevărul


Ei bine, încă o zi de joi în care mă trezesc dis de dimineţă pentru a-mi lua cartea de la "Adevarul". Deja vânzătoarea de la taraba cu ziare din colţul strazii mă cunoaşte, nu pentru că aş cumpăra ziare în fiecare dimineaţă. Mă cunoaşte pentru simplu motiv că în fiecare joi mă duc să îmi iau cartea deja orpită, pusă bine de ochii curioşilor, sau a celor care nu sunt trecuţi pe lista dumneaei de favoriţi. Vă întrebaţi probabil cine sunt cei trecuţi pe această lista, ei bine toţi cei care plătesc mai mult pentru a achiziţiona cartea. Se poate spune mai simplu, cei care o mituiesc pentru a primi cartea pe sub mână. Ştiu că nu-i frumos, dar am recurs la această startegie în momentul în care mi-am dat seama că doar aşa o să pot avea cărţile.
De admirat iniţiativa celor de la acest cotidian să ne ofere nouă cititorilor cărţi la preţ acceptabil. Nu s-au gândit că vor avea un tiraj aşa de mare, iar cărţile se vor da"pe sub mâna" ca în perioada comunistă, sau că se vor forma cozi interminabile de la ora 5 dimineaţa, ca în perioada în care părinţii mei stateau la coadă pentru a lua lapte.
Mă întreb dacă cei care cumpără aceste cărţi le citesc sau doar le pun în bibliotecă şi le uită acolo. M-aş bucura să ştiu că românii mai citesc şi altceva în afara ziarelor proaste. Trebuie să recunosc că nu am avut timp să le citesc pe toate, unele sunt deja citite, iar pe celelalte le voi citi în viitorul apropiat.
Lectură plăcută!

miercuri, 21 ianuarie 2009

Criza.... pe siclă




Ei bine criza economică a ajuns şi la mogulii din media. Greu de crezut că aceşti oameni au probleme financiare, că sunt afectaţi de deprecierea leului. Primul care a luat măsuri pentru a diminua efectele faimoasei crize este nimeni altul decât Adrian Sârbu. Nu vă gândiţi că i-a micşorat salariul Andeei Esca sau că a făcut concedieri în masă, nu încă nu. Singurii din trust afectaţi sunt reporterii din provincie, acei oameni mărunţi, cu salarii decente, chiar mici.
Voiculescu şi al lui trust "Intact" pe care îl conduce din umbră, a trecut deja la masuri drastice şi anume scăderea salariului cu 20%. Mult puţin, nu mai contează, vedetele au semnat fără comentarii, că doar se putea şi mai rău de atât. Acum angajaţilor Antenei nu le rămâne decât să aştepte trecerea crizei şi o data cu ea o creştere salarială de 50%, ca să recupereze.
Ei bine când toţi ceilalţi fac concedieri, micşorează salariile, RealitateaTv creşte salariile în lei cu 11%. Creştere nesemnificativă dacă o comparăm cu scaderea salariilor in Euro de la Antene şi cu deprecierea constantă a leului.

Pe noi oamenii de rând aceste decizii nu ne afectează foarte tare, mai bine zis deloc. Nouă nu ne măreşte nimeni salariul în lei ca să ne ajungă să ne plătim facturile în euro.Noi suntem concediaţi fără prea multe explicaţii, aruncaţi în stardă de firma, uzina la care am muncit jumătate sau poate mai mult din vaiaţă. Suntem aruncaţi ca nişte obiecte uzate care nu mai folosesc la nimic.

luni, 19 ianuarie 2009

Depresii...



De abia astăzi am descoperit cât de mult a evoluat ştiinţa. Am rămas şocată citind următorul articol http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-01-19&id=19517 (mersi Crengu).
S-a demonstrat aşadar că această zi este cea mai deprimantă din istorie. Mă întreb oare cum au ajuns la această conculzie, cum au descoperit ei că astăzi ci nu maine sau peste o săptămână o să fim deprimaţi? Sau poate că astazi o să fie doar începutul unei lungi perioade de deprimare, de depresie, declanşată bineînţeles de faimoasa criză economică care s-a abătut asupra noastră. Asta o să vedem în ziarele din zilele următoare. Pe mine m-a amuzat copios această ştire, ba mai mult a reuşit să ma scoată din depresia în care mă afundam fără să imi dau seama. M-am liniştit că nu sunt singura care se confruntă cu deprimarea, deşi în cazul meu ea poartă o altă denumire: LENE şi m-am reapucat de învăţat, desigur fără prea mult spor.
Am lăsat lenea într-un colt şi m-am apucat de învaţat cu zâmbetul pe buze. Acum aştept cu nerăbdare ştirea prin care o să fim informaţi că a fost descoperită ziua în care suntem binedispuşi, fericiţi. Asta o să se întample, probabil după ce trece criza, aşa că mai avem de aşteptat.
Să nu fim tristi, deprimaţi, ci să ne bucurăm de fiecare zi, de fiecare moment din viaţă.

vineri, 16 ianuarie 2009

stresiune

Nu ştiu la voi cum e, dar la mine a început sesiunea. Toate bune şi frumoase nu am decât 4 examene, aşa că săptămâna asta am avut 3 examene şi proiecte peste proiecte. Obositor!
Astazi e zi de relaxare,aşa am descoperi astazi o chestie super interesantă pe blogul unui coleg. Cică e un joc cu ajutorul căruia îţi descoperi adevarata vârstă, asta dacă te îndoieşti de anii pe care îi arată cartea ta de identitate;) 脳年齢テスト01 脳トレ瞬間記憶 Jocul e simplu, nu trebuie decât sa reordonezi crescător numerele care îţi apar înainte pe ecran, ai la dispozitie 10 runde. Atenţie însă gradul de dificultate creşte cu fiecare rundă. Pe mine această "chestie" mă arată mai bătrână :( nu am reuşit să obţin decât o frumoasă varstă de 27, cu 5 ani mai mult decât vârsta mea reala. Poate voi va descoperiţi mai tineri:D Aşa că SPOR!

vineri, 9 ianuarie 2009

a nins!!!


A nins! Am aşteptat atât de mult prima zăpadă şi în cele din urmă a venit. A nins peste Bucureşti, a nins peste sufletul meu. Ieri am plecat fericită de acasă prin zăpadă. În jurul meu copiii se bucurau de primii fulgi de nea, se băteau cu bulgări. Mă bucuram şi eu! Îi priveam zâmbind şi-mi aminteam. Mă regăseam în acei copii veseli şi gălagioşi. Mi-amintem de mine, mă vedeam mică, cu ghiozdanul în spate, mă băteam şi eu cu bulgări,aveam nasul roşu şi mâinle îngheţate, dar nu renunţam, mă bucuram de fiecare fulg de nea.Ce frumos era! Am revăzut bătaile cu zăpadă din curtea liceului, şi pe cele din facultate, din curtea căminului. Au trecut toate, iar acum mă bucur ca şi atunci de omătul aşternut. Mă ninge şi vreau să ningă mult, neaua să mă acopere şi mă transforme într-un om de zăpadă cu ochii de cărbune, cu un morcov în loc de nas, cu mâini făcute din mături, dar cu căciulă şi fular ca cei pe care îi făceam în copilărie. :D
Frumos mai era!

miercuri, 7 ianuarie 2009

ioane, ioane...


La mulţi ani Ioane!!!
Azi e Sfantul Ion şi e imosibil să nu cunoşteţi măcar o persoană care să poarte acest nume, aşa că "la multi ani tuturor"!
Eu vreau să îi spun La mulţi mulţi ani şi multă sănătate unei persoane deosebite, dragă mie, bunicului meu. Să ni te ţină Dumnezeu sănătos şi să fi mereu alături de noi. Îmi pare rău că nu sunt acolo să inchin un pahar în cinste lui, dar o să recuperăm noi cu prima ocazie.
Îmi amintesc acum momente din copilărie, momente în care el era mereu lângă mine ajutându-mă, răsfăţându-mă, fiind mereu acolo când aveam nevoie de el. "La mulţi ani tataie!"

s-a terminat!!!

Gata s-a terminat vacanţa. A trecut ca un vis frumos din care m-am trezit brusc in cel mai urât coşmar:realitatea!Zilele libere au trecut pe nesimtite, timpul trece mai repede când sunt acasă, dar am ştiut să mă bucur de fiecare moment petrecut alaturi de cei dragi sufletului meu. Am plecat tristă, abatută, m-am întors în Bucureşti unde timpul a rămas acelaşi. Văd în jurul meu aceleaşi feţe nepăsătoare, grăbite, preocupate. Aglomeraţie , aglomeraţie, era atâta linişte la Campulung.
Îmi amintesc de copilărie, nici atunci nu îmi placea prima zi de şcoală după vacanţă. Vroiam să nu se mai termine niciodata, să fie aievea, dar nu se putea, acum am înţeles de ce.Vroiam să pot sta toată ziua la joacă fără grija lecţiilor. Şi acum am lăsat în urma mea zăpadă:( a început să ningă tocmai când am plecat eu.
Acasă m-a întâminat căteluşa Sara, bucuroasă că nu mai e singură, acum avea companie. Sunt încă tristă şi am atatea de facut :( dar îmi revin printre cursuri şi cărţi.
Sesiunea a bătut la uşa mea, nu m-am uitat pe vizor şi am deschis, am lăsat-o să intre, iar acum trebuie să dau piept cu patru examene. Puţine ar spune necunoscătorii. Întradevar!
În cei trei ani de facultate am suportat cu stoicism chiar şi 11 examene într-o singură sesiune. Se putea deci şi mai rău de atât.
Deocamdată realizare unui site îmi dă mari bătăi de cap, dar cu multă perseverenţă şi puţin ajutor trebuie să iasă asta ca să nu fac din primul examen o primă restanţă!