joi, 22 ianuarie 2009

Joi...Adevărul


Ei bine, încă o zi de joi în care mă trezesc dis de dimineţă pentru a-mi lua cartea de la "Adevarul". Deja vânzătoarea de la taraba cu ziare din colţul strazii mă cunoaşte, nu pentru că aş cumpăra ziare în fiecare dimineaţă. Mă cunoaşte pentru simplu motiv că în fiecare joi mă duc să îmi iau cartea deja orpită, pusă bine de ochii curioşilor, sau a celor care nu sunt trecuţi pe lista dumneaei de favoriţi. Vă întrebaţi probabil cine sunt cei trecuţi pe această lista, ei bine toţi cei care plătesc mai mult pentru a achiziţiona cartea. Se poate spune mai simplu, cei care o mituiesc pentru a primi cartea pe sub mână. Ştiu că nu-i frumos, dar am recurs la această startegie în momentul în care mi-am dat seama că doar aşa o să pot avea cărţile.
De admirat iniţiativa celor de la acest cotidian să ne ofere nouă cititorilor cărţi la preţ acceptabil. Nu s-au gândit că vor avea un tiraj aşa de mare, iar cărţile se vor da"pe sub mâna" ca în perioada comunistă, sau că se vor forma cozi interminabile de la ora 5 dimineaţa, ca în perioada în care părinţii mei stateau la coadă pentru a lua lapte.
Mă întreb dacă cei care cumpără aceste cărţi le citesc sau doar le pun în bibliotecă şi le uită acolo. M-aş bucura să ştiu că românii mai citesc şi altceva în afara ziarelor proaste. Trebuie să recunosc că nu am avut timp să le citesc pe toate, unele sunt deja citite, iar pe celelalte le voi citi în viitorul apropiat.
Lectură plăcută!

miercuri, 21 ianuarie 2009

Criza.... pe siclă




Ei bine criza economică a ajuns şi la mogulii din media. Greu de crezut că aceşti oameni au probleme financiare, că sunt afectaţi de deprecierea leului. Primul care a luat măsuri pentru a diminua efectele faimoasei crize este nimeni altul decât Adrian Sârbu. Nu vă gândiţi că i-a micşorat salariul Andeei Esca sau că a făcut concedieri în masă, nu încă nu. Singurii din trust afectaţi sunt reporterii din provincie, acei oameni mărunţi, cu salarii decente, chiar mici.
Voiculescu şi al lui trust "Intact" pe care îl conduce din umbră, a trecut deja la masuri drastice şi anume scăderea salariului cu 20%. Mult puţin, nu mai contează, vedetele au semnat fără comentarii, că doar se putea şi mai rău de atât. Acum angajaţilor Antenei nu le rămâne decât să aştepte trecerea crizei şi o data cu ea o creştere salarială de 50%, ca să recupereze.
Ei bine când toţi ceilalţi fac concedieri, micşorează salariile, RealitateaTv creşte salariile în lei cu 11%. Creştere nesemnificativă dacă o comparăm cu scaderea salariilor in Euro de la Antene şi cu deprecierea constantă a leului.

Pe noi oamenii de rând aceste decizii nu ne afectează foarte tare, mai bine zis deloc. Nouă nu ne măreşte nimeni salariul în lei ca să ne ajungă să ne plătim facturile în euro.Noi suntem concediaţi fără prea multe explicaţii, aruncaţi în stardă de firma, uzina la care am muncit jumătate sau poate mai mult din vaiaţă. Suntem aruncaţi ca nişte obiecte uzate care nu mai folosesc la nimic.

luni, 19 ianuarie 2009

Depresii...



De abia astăzi am descoperit cât de mult a evoluat ştiinţa. Am rămas şocată citind următorul articol http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-01-19&id=19517 (mersi Crengu).
S-a demonstrat aşadar că această zi este cea mai deprimantă din istorie. Mă întreb oare cum au ajuns la această conculzie, cum au descoperit ei că astăzi ci nu maine sau peste o săptămână o să fim deprimaţi? Sau poate că astazi o să fie doar începutul unei lungi perioade de deprimare, de depresie, declanşată bineînţeles de faimoasa criză economică care s-a abătut asupra noastră. Asta o să vedem în ziarele din zilele următoare. Pe mine m-a amuzat copios această ştire, ba mai mult a reuşit să ma scoată din depresia în care mă afundam fără să imi dau seama. M-am liniştit că nu sunt singura care se confruntă cu deprimarea, deşi în cazul meu ea poartă o altă denumire: LENE şi m-am reapucat de învăţat, desigur fără prea mult spor.
Am lăsat lenea într-un colt şi m-am apucat de învaţat cu zâmbetul pe buze. Acum aştept cu nerăbdare ştirea prin care o să fim informaţi că a fost descoperită ziua în care suntem binedispuşi, fericiţi. Asta o să se întample, probabil după ce trece criza, aşa că mai avem de aşteptat.
Să nu fim tristi, deprimaţi, ci să ne bucurăm de fiecare zi, de fiecare moment din viaţă.

vineri, 16 ianuarie 2009

stresiune

Nu ştiu la voi cum e, dar la mine a început sesiunea. Toate bune şi frumoase nu am decât 4 examene, aşa că săptămâna asta am avut 3 examene şi proiecte peste proiecte. Obositor!
Astazi e zi de relaxare,aşa am descoperi astazi o chestie super interesantă pe blogul unui coleg. Cică e un joc cu ajutorul căruia îţi descoperi adevarata vârstă, asta dacă te îndoieşti de anii pe care îi arată cartea ta de identitate;) 脳年齢テスト01 脳トレ瞬間記憶 Jocul e simplu, nu trebuie decât sa reordonezi crescător numerele care îţi apar înainte pe ecran, ai la dispozitie 10 runde. Atenţie însă gradul de dificultate creşte cu fiecare rundă. Pe mine această "chestie" mă arată mai bătrână :( nu am reuşit să obţin decât o frumoasă varstă de 27, cu 5 ani mai mult decât vârsta mea reala. Poate voi va descoperiţi mai tineri:D Aşa că SPOR!

vineri, 9 ianuarie 2009

a nins!!!


A nins! Am aşteptat atât de mult prima zăpadă şi în cele din urmă a venit. A nins peste Bucureşti, a nins peste sufletul meu. Ieri am plecat fericită de acasă prin zăpadă. În jurul meu copiii se bucurau de primii fulgi de nea, se băteau cu bulgări. Mă bucuram şi eu! Îi priveam zâmbind şi-mi aminteam. Mă regăseam în acei copii veseli şi gălagioşi. Mi-amintem de mine, mă vedeam mică, cu ghiozdanul în spate, mă băteam şi eu cu bulgări,aveam nasul roşu şi mâinle îngheţate, dar nu renunţam, mă bucuram de fiecare fulg de nea.Ce frumos era! Am revăzut bătaile cu zăpadă din curtea liceului, şi pe cele din facultate, din curtea căminului. Au trecut toate, iar acum mă bucur ca şi atunci de omătul aşternut. Mă ninge şi vreau să ningă mult, neaua să mă acopere şi mă transforme într-un om de zăpadă cu ochii de cărbune, cu un morcov în loc de nas, cu mâini făcute din mături, dar cu căciulă şi fular ca cei pe care îi făceam în copilărie. :D
Frumos mai era!

miercuri, 7 ianuarie 2009

ioane, ioane...


La mulţi ani Ioane!!!
Azi e Sfantul Ion şi e imosibil să nu cunoşteţi măcar o persoană care să poarte acest nume, aşa că "la multi ani tuturor"!
Eu vreau să îi spun La mulţi mulţi ani şi multă sănătate unei persoane deosebite, dragă mie, bunicului meu. Să ni te ţină Dumnezeu sănătos şi să fi mereu alături de noi. Îmi pare rău că nu sunt acolo să inchin un pahar în cinste lui, dar o să recuperăm noi cu prima ocazie.
Îmi amintesc acum momente din copilărie, momente în care el era mereu lângă mine ajutându-mă, răsfăţându-mă, fiind mereu acolo când aveam nevoie de el. "La mulţi ani tataie!"

s-a terminat!!!

Gata s-a terminat vacanţa. A trecut ca un vis frumos din care m-am trezit brusc in cel mai urât coşmar:realitatea!Zilele libere au trecut pe nesimtite, timpul trece mai repede când sunt acasă, dar am ştiut să mă bucur de fiecare moment petrecut alaturi de cei dragi sufletului meu. Am plecat tristă, abatută, m-am întors în Bucureşti unde timpul a rămas acelaşi. Văd în jurul meu aceleaşi feţe nepăsătoare, grăbite, preocupate. Aglomeraţie , aglomeraţie, era atâta linişte la Campulung.
Îmi amintesc de copilărie, nici atunci nu îmi placea prima zi de şcoală după vacanţă. Vroiam să nu se mai termine niciodata, să fie aievea, dar nu se putea, acum am înţeles de ce.Vroiam să pot sta toată ziua la joacă fără grija lecţiilor. Şi acum am lăsat în urma mea zăpadă:( a început să ningă tocmai când am plecat eu.
Acasă m-a întâminat căteluşa Sara, bucuroasă că nu mai e singură, acum avea companie. Sunt încă tristă şi am atatea de facut :( dar îmi revin printre cursuri şi cărţi.
Sesiunea a bătut la uşa mea, nu m-am uitat pe vizor şi am deschis, am lăsat-o să intre, iar acum trebuie să dau piept cu patru examene. Puţine ar spune necunoscătorii. Întradevar!
În cei trei ani de facultate am suportat cu stoicism chiar şi 11 examene într-o singură sesiune. Se putea deci şi mai rău de atât.
Deocamdată realizare unui site îmi dă mari bătăi de cap, dar cu multă perseverenţă şi puţin ajutor trebuie să iasă asta ca să nu fac din primul examen o primă restanţă!