Si a fost ora planetei. O ora care a trecut repede.
Inca nu am aflat ce efect a avut aceasta ora pentru planeta. Sunt tare curiosa cati romani au renuntat la electricitate pentru o singura ora.
O ora in care am stins lumina si am ramas doar eu cu mine, cu gandurile, cu visele si iluziile mele.
Era o vreme perfecta pentru o plimbare in parc, dar cum nu am avut cu cine si eram prea obosita pentru a iesi singura am ramas in pat.
Se spune ca noaptea, intunericul e un sfesnic bun. Asa ca am ramas in intuneric doar cu gandurile mele, m-am gandit la tot ce am realizat si le sperantele, iluziile mele spulberate.
Am privit in trecut si am retreait lucrurie placute si pe cele mai putin placute. Am ramas in prezent si am visat la viitor. Am visat cu ochii larg deschisi la vremuri mai bune, la zile mai senine.
O ora in care m-am regasit pe mine, ora in care mi-am facut palnuri, iluzii, am sperat la mai bine.
Acum am revenit la realitate si simt cum visele mele mor, isi farng aripile de fiecare data cand incerca sa zboare.
Ora planetei a fost ora mea de relaxare, de visare de regasire a propiei mele persoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu