sâmbătă, 6 decembrie 2008

Bucurie...melancolie


Nimic nu se compara cu bucuria unui copil la primirea darurilor de la mosul. Cand isi desopera cadourile in ghetutele pe care le-a curatat cu atata grija in ajun, chipul le este luminat de o imensa fericire. In aceasat dimineata am redescoperit alaturi de varul meu, de doar trei anisori, aceasta bucurie. Darius, asa il caheama, cum s-a terzit a plecat in cautare darurilor. Cand si-a vazut cadoul langa ghetute ne-a chemat pe toti sa ne bucuram cu el.

Langa copiii din preajma noastra redescoperim in fiecare an emotia de a fi din nou copil. Ne bucuram alaturi de ei si ne amintim de periaoda in care si noi credeam in mos. Ne cuprinde melancolia. Amintirile ne napadesc si am vrea ca macar pentru o zi, sa dam timpul inapoi, sa fim iarsi copii. Nu putem. Rasul copiilor ne trezesc din visare. Revenim in realitate. Ne bucuram pentru cei mici si am vrea sa le prelungim copilaria, dar nu putem. Va veni vremea in care nu vor mai crede in mosi...basme...zane...Pana atunci trebuie sa le oferim o copilarie fericita, plina de bucurii, si cadouri de la mos Nicolae, Craciun.

La multi ani Nicolae!




Niciun comentariu: